Ma bucur enorm si sufletul meu simte o satisfactie de nedescris in cuvinte atunci cand aflu ca ceea ce scriu aici nu sunt pentru cei care citesc niste simple fraze. Acestea fiind zise, incerc sa trec la ceea ce vroiam sa va povestesc.
Baietii de care va voi vorbi in urmatoarele minute se numesc Travis, si as putea sa spun fara sa gresesc, ca am crescut cu muzica lor. Ce-i drept, aveam cam 13 ani cand am auzit prima lor piesa, dar de-atunci tot cresc... "Why does it always rain on me" [De ce ploua numai peste mine mereu?] a fost prima melodie pe care am avut, sincer, onoarea sa o ascult. Un sound special, o muzicalitate aparte...era ceva in piesa asta ce m-a atras spre genul indie-rock, si de atunci ma declar fan inflacarat a tot ce inseamna Travis, si chiar Coldplay. Mai mult, am fost surprinsa sa aud ca membrii celor doua formatii se inteleg extrem de bine, ca fanii acestora se respecta intre ei. Ba chiar Chris Martin, liderul trupei Coldplay afirma fara retineri ca trupa pe care o reprezinta copie stilul Travis. Ca Travis sunt practic "tata' lor", ca sa zic asa.
Ei bine, Travis inseamna 4 oameni cu o pasiune reala pentru muzica. 4 oameni care isi compun versurile pieselor. 4 oameni care intra in studio si nu ies de acolo pana nu au intors fiecare nota muzicala pe toate partile. Fran Healy, Dougie Payne, Andy Dunlop si Neil Primrose. Ei sunt cei 4 Travis-i, originari din Scotia, care m-au facut sa le cumpar toate albumele, sa vorbesc cu o alta firma de cablu numai ca sa prind canalul muzical unde ii mai difuzeaza si pe ei. Ei m-au facut sa visez, sa creez, sa cant, sa sufar pe piesele lor, sa rad si sa merg mai departe.
Toata lumea e de acord, din cate am observat, ca Travis au o muzica aparte, un sound....altfel, mai melodios, ce te duce cu gandul la speranta si optimism. E suficient sa asculti "Walking in the sun","Flowers in the window", " Writing to reach you"[un soi de parodie la "Wonderwall" semnat Oasis], "Selfish Jean" "Sing" si iti vei da seama ca nu te mint...
Tot ei insa te vor duce pe culmile nostalgiei...asculta "3 times and you lose", "Battleships", "Sarah", "Why does it always rain on me", "Love will come through" etc.
Publicatia "Idependent on Sunday" scrie despre noul lor album, "ode to J. Smith" ca "este cel mai rasunator, inaltator si distrugator de bariere album inregistrat de ei vreodata. Compus in 5 saptamani si inregistrat in doua, albumul reprezinta sound-ul unei trupe re-nascute, re-inspirate si re-energizate." Aceeasi publicatie spune: " Pe cel de-al saselea album semnat Travis, trupa afiseaza, in sfarsit, un dispret fata de orice asteptare si inalta sunetul chitarilor la 11."
Planet Sound ii lauda si ea, spunand ca "singura legatura a celor de la Travis cu trecutul sunt melodiile lor superbe", in timp ce BBC Music spun ca "acest album este cu siguranta ...o graba. Re-imbratisand rock-ul este clar un pas inainte, mai degraba decat un pas inapoi - o reintoarcere la forma".
Fanii Travis sunt in general oameni linistiti, care nu ii huiduie pe ceilalti reprezentanti ai genului muzical indie-rock, care nu se tem sa viseze, sa spere, sa sufere, sa planga, sa rada, sa vibreze, sa traiasca.
Baietii de la Travis se implica des in actiuni caritabile. Solistul trupei, un leu veritabil, Fran Healy calatoreste des in Africa si ajuta copiii saraci din diferite zone ale continentului. Travis au reprezentat un element important in concertul caritabil "Live 8". De altfel, Fran este casatorit cu make-up artistul german Nora Kryst si este fericitul tata al micutului Clay. E o intreaga poveste cu Clay legata de numele penultimului lor album "The boy with no name". N-ati ghicit inca? Baietii isi cautau un nume pentru album, dar Fran mai avea o problema... nu gasea un nume pentru baietelul sau abia nascut. Pana la urma, s-au rezolvat ambele probleme. Albumul a fost numit "Baiatul fara nume", iar baiatul a capatat dupa lansarea albumului numele de Clay.:)
Nu pot alege o piesa preferata de la Travis. Fiecare cantec este o poveste, fiecare sunet imi patrunde in inima, fiecare vers seamana macar putin cu o intamplare din viata mea. MI-as dori sa ii vad macar odata live, nu mai zic ca in visele mele, Travis imi canta la nunta :p
O sa mai vorbesc despre Travis si in alte postari, pana una alta incerc sa aleg o piesa pe care sa o postez aici... nu stiu, sincer, ce sa aleg. Cred ca potrivita ar fi o piesa de pe ultimul album "Ode to J. Smith" - "Song to self" Enjoy!
7 comentarii:
salut catalina... nu mi-ai raspuns la comentariile de la postul celalalt ....
respect parerea fiecarui om in parte, cu atat mai mult cu cat nu vine din partea unui amator in ale scrisului. as vrea doar sa se tina cont de faptul ca eu nici macar nu intentionez sa scriu profi, eu scriu doar ce simt. asta nu inseamna ca, daca vreau cu adevarat, nu imi pot pune ordine in idei, in ganduri pentru a scrie un articol logic si coerent.
am inteles... imi cer scuze d-soara viitoare RUSU
mai tii minte melodia asta? http://www.youtube.com/watch?v=d5piNHgrwpI&feature=related
stiu piesa, dar nu inteleg ceva: nu stiu cine esti, stiu ca ai mai lasat comment-uri pe un site despre mine si colegii mei de munca, si stii chestii din viata mea si a colegilor mei. din pacate, munca noastra e cam publica, dar gandeste-te ca fiecare vrea sa pastreze intimitatea vietii lui intacte, si nu sa se trezeasca apoi ca gaseste poze de-ale sale facute la servici pe nu stiu ce site-uri sau sa stie toata lumea cand se insoara, marita, cu cine, cand, cum si de ce. nu te supara. eu apelez la buna ta intelegere, pentru ca sunt convinsa ca si tu ai proceda la fel daca a
..daca ai fi in aceeasi situatie. multumesc!:)
buna.. e vb de blogul ... http://oldjackal.blogspot.com/2008/08/blog-post.html
din cate se vede pe poze gasesti watermarkul autorului.Tin sa precizez ca pozele de aici sunt publice.
Stiu siteul de pe care au fost luate acele poze de mine, dar daca te uiti atenta pe acel si te uiti dai seama ca nu ai nici watermark pe poze, sunt lasate la discretie,prin urmare oricine le poate vedea copia prin simplul buton de la taastatura printscreen sau prin save as.
si cum zicea un tip.. ca sa nu-l dau de gol aici ... daca e oferit mocca si n-ai watermark....nu vad de ce nu ar aparea.
stiu cine esti, stiu ca ai mai lasat comment-uri pe un site despre mine si colegii mei de munca, si stii chestii din viata mea si a colegilor mei. din pacate, munca noastra e cam publica, dar gandeste-te ca fiecare vrea sa pastreze intimitatea vietii lui intacte, si nu sa se trezeasca apoi ca gaseste poze de-ale sale facute la servici pe nu stiu ce site-uri sau sa stie toata lumea cand se insoara, marita, cu cine, cand, cum si de ce. nu te supara. eu apelez la buna ta intelegere, pentru ca sunt convinsa ca si tu ai proceda la fel daca a
Trimiteți un comentariu