marți, 27 ianuarie 2009
Melc, melc, codobelc
Tot incerc, tot incerc, dar nu reusesc...ce pot sa fac mai mult de atat? M-am tot certat, am tot vorbit cu mine, dar degeaba. Nu pot sa evit intamplari din viata mea...asa ca o sa prefer de azi inainte sa le iau asa cum vin...mai frumoase, sau mai urate...nu ma intreba de ce iau unele lucruri normale ca pe ceva urat pentru mine...poate am in sinea mea, motivele mele... melcii mei, cum se mai spune prin zona. Asa ca melc, melc, codobelc, totusi ar fi bine sa-ti bagi cornitele la loc...
joi, 22 ianuarie 2009
Ambasadorii Unirii
Cei care imi citesc blogul m-au intrebat despre ce o sa vorbesc in noua mea postare. Mai mult, am avut parte de o "paruiala" virtuala, pentru ca blogul meu se vrea a fi o intalnire a cititorului cu, citez din mine, toata muzica buna si nemaiauzita [in Romania, fireste], dar iata ca eu mi-am inselat cititorii si am postat poezioare si chestii proprii si personale. Rusine sa -mi fie, si totusi, nu. Pentru ca si Mircea Badea vorbeste cate vrute si nevrute pe blogul lui, dar iaca mai strecoara si o audienta din cand in cand. Si bine face. Cu permisiunea dvs., vreau sa mai postez si eu lucruri pe care le vad in trecerea mea prin viata asta, si care ma impresioneaza intr-un mod sau altul. Asa ca astazi am sa vorbesc despre unul dintre ele.
De cand locuiesc in Iasi, si sper ca nu forever [asta simt, asta spun], nu m-a atras orasul asta niciodata cu nimic. De cand sunt in mass-media, si am avut nenumarate ocazii de a cunoaste oameni noi, si intamplari fascinante, simt ca Iasul merita macar sa -i mai acord o sansa. De ce? Pentru ca mai exista oameni care vor si pot sa schimbe ceva.
Ma uit la copiii din ziua de azi... prescolari, scolari, liceeni... si cateva cuvinte ii caracterizeaza pe majoritatea dintre ei: proasta-educatie, dezinteres, fitze, lipsa de bun simt. Imi pot sustine fara probleme afirmatiile, pentru ca nu poti sa vii si sa-mi spui ca n-ai vazut cum unul de 18 ani o bate pe una de 16 drept in fata colegilor, nu poti sa vii si sa-mi spui ca nu stii ca profesorii se dezbraca la bustul gol in fata elevilor, isi mai scot o curea, mai fac un dans din buric, si cu atat mai mult nu poti sa imi spui ca nu stii cate cazuri de exmatriculari din diverse cauze exista in tara noastra. Sunt curioasa cati dintre elevii patriei noastre stiu sa-ti cante macar o strofa din imnul tarii lor. A, o sa-mi spui ca exagerez. Bine, atunci. Spune-mi cati elevi stiu exact ce se intampla pe 24 ianuarie, si ce e cu Cuza asta, de vorbeste toata lumea despre el, zilele astea.
Si aici intervine doamnisoara Lacramioara Iordachescu, inspector de specialitate, pe care o felicit pentru initiativa. Pot sa-ti spun ca d-ra Iordachescu are la activ multe astfel de initiative, dar aceasta mi se pare de departe printre cele mai bune. Mai concret despre ce este vorba? Dumneaei a lansat initiativa "Ambasadorii Unirii", un eveniment care se va desfasura in zilele de 23 si 24 ianuarie, si care este strict legat de sarbatorirea celor 150 de ani de la Unirea Principatelor Romane.
Era de asteptat ca ISJ si o parte, cel putin, din scolile iesene sa organizeze evenimente legate de 24 ianuarie. Dar hai sa-ti spun ce mi-a placut.
Scoala BP Hasdeu in parteneriat Inspectoratul Şcolar al Judeţului Iaşi, Primăria Iaşi, Palatul Copiilor Iaşi, Colegiul Naţional „ M.Eminescu”, Colegiul Naţional de Artă „ O.Băncilă”, organizează în perioada 23- 24 ianuarie 2009 prima ediţie a manifestărilor consacrate zilei de 24 ianuarie sub genericul Ambasadorii Unirii. Initiatorul proiectului, inspectorul de specialitate Lacramioara Iordachescu spune ca acest eveniment are, pe langa incarcatura istorica si emotionala, rolul de a ii face pe tineri sa se implice mai mult in astfel de activitati, dar este si o maniera benefica pentru acestia de a se cunoaste mai bine intre ei. Adica, mai pe scurt, sa se invete si ei sa se implice si sa se integreze in comunitate nu prin tampenii si prostii, ci printr-un exercitiu si o practica patriotica. “ Iasul devine pentru 2 zile capitala tarii, iar elevii - ambasadori ai unirii. Asa cum americanul vibreaza la auzul imnului tarii sale, asa vor vibra si tinerii nostri cand vor vizita mormantul lui AL.I CUZA de la biserica 3 Ierarhi”, mai spune Lacramioara Iordachescu. Si inclin sa-i dau dreptate. Chiar daca americanii dau de foarte multe ori senzatia ca le lipseste educatia si bunul-simt, niciodata nu o sa te astepti de la un american sa nu cunoasca in intregime imnul tarii sale, si sa nu-l intoneze ori de cate ori are ocazia. Ba mai mult, exista un stegulet arborat la fiecare casa de american. Pe cand la noi, am observat de multe ori cu stupoare, ca elevii nostri fac, pe romaneste misto de imn, si iau in deradere orice activitate cu caracter patriotic. Dar sa ne intoarcem la manifestarea de maine si poimaine. La aceste activităţi participă şi delegaţii ale unor colegii renumite din ţară- Colegiul Unirea din Focşani sau Colegiul “Ştefan cel Mare” din Suceava. Manifestările se vor deschide vineri, 23 ianuarie 2009, la ora 19.00, la Palatul Copiilor. Pe 24 ianuarie se vor vizita Muzeul Unirii, Biblioteca Judeţeană “Gh.Asachi” şi biserica “Trei Ierarhi”, unde, la ora 12.00 se va depune o coroană de flori la mormântul lui AL.I.Cuza. Intre orele 14.00-18.00 participanţii se vor deplasa la Ruginoasa, la un pelerinaj la Palatul lui Al.I.Cuza.
Eu una nu pot decat sa sper ca astfel de activitati sa mai aiba loc, iar elevii sa simta nevoia de participa, sa faca asta din placere si nu din obligatie.
De cand locuiesc in Iasi, si sper ca nu forever [asta simt, asta spun], nu m-a atras orasul asta niciodata cu nimic. De cand sunt in mass-media, si am avut nenumarate ocazii de a cunoaste oameni noi, si intamplari fascinante, simt ca Iasul merita macar sa -i mai acord o sansa. De ce? Pentru ca mai exista oameni care vor si pot sa schimbe ceva.
Ma uit la copiii din ziua de azi... prescolari, scolari, liceeni... si cateva cuvinte ii caracterizeaza pe majoritatea dintre ei: proasta-educatie, dezinteres, fitze, lipsa de bun simt. Imi pot sustine fara probleme afirmatiile, pentru ca nu poti sa vii si sa-mi spui ca n-ai vazut cum unul de 18 ani o bate pe una de 16 drept in fata colegilor, nu poti sa vii si sa-mi spui ca nu stii ca profesorii se dezbraca la bustul gol in fata elevilor, isi mai scot o curea, mai fac un dans din buric, si cu atat mai mult nu poti sa imi spui ca nu stii cate cazuri de exmatriculari din diverse cauze exista in tara noastra. Sunt curioasa cati dintre elevii patriei noastre stiu sa-ti cante macar o strofa din imnul tarii lor. A, o sa-mi spui ca exagerez. Bine, atunci. Spune-mi cati elevi stiu exact ce se intampla pe 24 ianuarie, si ce e cu Cuza asta, de vorbeste toata lumea despre el, zilele astea.
Si aici intervine doamnisoara Lacramioara Iordachescu, inspector de specialitate, pe care o felicit pentru initiativa. Pot sa-ti spun ca d-ra Iordachescu are la activ multe astfel de initiative, dar aceasta mi se pare de departe printre cele mai bune. Mai concret despre ce este vorba? Dumneaei a lansat initiativa "Ambasadorii Unirii", un eveniment care se va desfasura in zilele de 23 si 24 ianuarie, si care este strict legat de sarbatorirea celor 150 de ani de la Unirea Principatelor Romane.
Era de asteptat ca ISJ si o parte, cel putin, din scolile iesene sa organizeze evenimente legate de 24 ianuarie. Dar hai sa-ti spun ce mi-a placut.
Scoala BP Hasdeu in parteneriat Inspectoratul Şcolar al Judeţului Iaşi, Primăria Iaşi, Palatul Copiilor Iaşi, Colegiul Naţional „ M.Eminescu”, Colegiul Naţional de Artă „ O.Băncilă”, organizează în perioada 23- 24 ianuarie 2009 prima ediţie a manifestărilor consacrate zilei de 24 ianuarie sub genericul Ambasadorii Unirii. Initiatorul proiectului, inspectorul de specialitate Lacramioara Iordachescu spune ca acest eveniment are, pe langa incarcatura istorica si emotionala, rolul de a ii face pe tineri sa se implice mai mult in astfel de activitati, dar este si o maniera benefica pentru acestia de a se cunoaste mai bine intre ei. Adica, mai pe scurt, sa se invete si ei sa se implice si sa se integreze in comunitate nu prin tampenii si prostii, ci printr-un exercitiu si o practica patriotica. “ Iasul devine pentru 2 zile capitala tarii, iar elevii - ambasadori ai unirii. Asa cum americanul vibreaza la auzul imnului tarii sale, asa vor vibra si tinerii nostri cand vor vizita mormantul lui AL.I CUZA de la biserica 3 Ierarhi”, mai spune Lacramioara Iordachescu. Si inclin sa-i dau dreptate. Chiar daca americanii dau de foarte multe ori senzatia ca le lipseste educatia si bunul-simt, niciodata nu o sa te astepti de la un american sa nu cunoasca in intregime imnul tarii sale, si sa nu-l intoneze ori de cate ori are ocazia. Ba mai mult, exista un stegulet arborat la fiecare casa de american. Pe cand la noi, am observat de multe ori cu stupoare, ca elevii nostri fac, pe romaneste misto de imn, si iau in deradere orice activitate cu caracter patriotic. Dar sa ne intoarcem la manifestarea de maine si poimaine. La aceste activităţi participă şi delegaţii ale unor colegii renumite din ţară- Colegiul Unirea din Focşani sau Colegiul “Ştefan cel Mare” din Suceava. Manifestările se vor deschide vineri, 23 ianuarie 2009, la ora 19.00, la Palatul Copiilor. Pe 24 ianuarie se vor vizita Muzeul Unirii, Biblioteca Judeţeană “Gh.Asachi” şi biserica “Trei Ierarhi”, unde, la ora 12.00 se va depune o coroană de flori la mormântul lui AL.I.Cuza. Intre orele 14.00-18.00 participanţii se vor deplasa la Ruginoasa, la un pelerinaj la Palatul lui Al.I.Cuza.
Eu una nu pot decat sa sper ca astfel de activitati sa mai aiba loc, iar elevii sa simta nevoia de participa, sa faca asta din placere si nu din obligatie.
vineri, 16 ianuarie 2009
Cine sunt eu...
Nu stiu de ce fac asta. Poate ca o fac tot pentru mine insami, in incercarea de a trasa o linie clara intre ceea ce sunt, ceea ce vreau sa fiu si ceea ce ar trebui sa fiu. De ce existenta noastra cuprinde si verbul "a trebui"? Exista oare lucruri pe care daca le faci asa cum consideri tu, dar nu cum considera majoritatea, sau, daca nu le faci, iti marcheaza negativ existenta? Cine sunt eu... o copila care, in urmatoarele randuri, va asterne pe blogul personal ceea ce ii place si ii displace in aceasta viata. Multumesc celor care s-au aventurat in a citi blogul meu. Sper sa va fiu de folos intr-un mod sau altul.
* Mentionez ca toate lucrurile care imi plac sau nu imi plac nu sunt scrise intr-o anumita ordine.
IMI PLAC(E)
-cum ninge acum pe fereastra.
-muntii.
-surasul si gingasia copiilor.
-mirosul de menta de gradina.
-Vatra Dornei
-rasaritul la mare, dar mai mult...
-...apusul la Vatra Dornei
-Piatra Neamt
-sa stau pe banca in parc la Vatra si sa admir tot...
-sa fac dimineata curat in casa ascultand muzica
-formatia Travis
-sa cant toata ziua
-sa fiu alintata, mangaiata, sarutata
-sa ofer cadouri si sa vad zambetul de pe chip
-sa alint
-sa povestesc
-sa ascult
-sa evadez din Iasi. Oriunde.
-Bucovina.
-freziile
-Mai frumoasa de la Laura Stoica
-sa beau cacao dimineata in timp ce ma uit pe geam si privesc muntii.
-Where is the love de la Celine Dion
-Parfumul "Nina", de la Nina Ricci.
-cand rad si nu ma mai opresc pret de vreo 10 minute.
-sa primesc ceva fara o ocazie anume.
-cand dansez pana imi storc tricoul.
-sa scriu poezii.
-muzica Deltei Goodrem, in special piesa If i forget
-ca am ochi mari si buze mici.
-trandafirii albi, rosii.
-sa fac bai lungi, si sa ascult Enya in tot acest timp.
-sa compun poezii pe muzica de relaxare tibetana.
-sa ascult greierii din lanul de grau, la tara, vara...
-sa privesc stelele seara de la Voitinel
-sa ma urc in marul ionatan din livada bunicii si sa vad satul
-sa stau culcata pe iarba si sa vad doar cerul si norii
-cum se aud cainii latrand, la lasatul serii, la tara
-fumul care iese pe hornul caselor iarna
-hainele care pun in evidenta feminitatea
-jurnalul meu din clasa a 8-a.
-cand ii fac pe altii sa zambeascasunetul naiului.
-muzica irlandeza.
-rochita mea verde casual-sport.
-oamenii simpli si sinceri.
-oamenii ingrijiti.
-pantalonii de stofa de la Suceava.
-muzica populara.
-sa petrec cat de mult timp cu familia.
-iepurasul Bocanila.
-cerceii de la Costel.
-inelul de logodna.
-verigheta.
-sa presez flori in carti si sa le gasesc dupa mai multi ani.
-bleumarin, verde, rosu.
-cuvintele de dragoste.
-furtunile, vara
-ca suntem doi, dar de fapt unul.
-cand rasare luna plina.
-cand sunt apreciata pentru ceea ce sunt.
-sa ma alint.
-apa din muntele de la Dorna.
-sa beau lapte crud de vaca.
-malamutii de Alaska.
-puii de pisica mici si dolofani.
-Alchimistul lui Coelho
-cand stam in pat, ne uitam la TV, imbratisati
-plimabarile dimineata in parc.
-sa stau la povesti cu parintii mei.
-sa ii zambesc.
-sa-mi zambeasca.
-sa ne intelegem din priviri.
-parfumurile lui.
-camasile lui.
-gogosile cu lapte.
-cozonacul cu nuca.
-cozonacul cu mac.
-sa (am timp sa) gatesc.
-In gura presei cu Mircea Badea.
-Tom si Jerry, The Fruitties.
--sms-urile lui de asta vara.
-The Corrs.
-sa imi fie cald si ma uit la TV cand ploua toamna
-sa ascult povesti la pick-up.
-castravetii murati.
-ciripitul pasarelelor dimineata
-sa simt ca stralucesc de sanatate si vigoare.
-"Singur pe lume" de Hector Malot, cu Remi si maimutica Sufletel.
-maslinele.
-ciorba radauteana
-usturoiul
-sa stiu eu ca totu-i bine.
-cand reusesc ceva pe cont propriu
-cand iau taurul de coarne
-Podul Cosnei
-18-26 august 2008-amintiri de la V.Dornei
-turta dulce cu aroma de scortisoara.
-ca am cabina mea:p
-sa nu depind de nimeni.
-bancurile lui Costel.
-florile. sa primesc flori.
-sa fiu un pic tachinata
-daca as avea studioul meu muzical propriu.
-daca as avea propriul meu cabinet de reflexoterapie, masaj si bioenergie.
-cand sunt hotarata si puternica.
-Jules Verne -colectia.
-salata orientala.
-conferintele de presa.
-intimitatea in doi.
-ca spun mereu ce simt
-sa fiu printesa lui
-sa port la gat diverse margelute.
-sa culeg hribi in padure.
-sa culeg flori de pe camp.
-sa spal vase
-Craciunul in familie.
-sa cer sfaturi cand nu ma pricep la ceva
-sa recunosc cand realizez ca nu am dreptate.
-cand ma joc cu nepotii si redevin copil.
-ploile de vara
-sa adorm in bratele lui
-sa il pup pe gatutz
-sa mai povestesc cu fetele ce-am mai facut.
-mirosul de lamaitza si de mandarine.
-ca ma cheama Prichindutza
-si inca alte 142784 de lucruri....
NU-MI PLAC(E):
-cand am incredere in cine nu ar trebui sa am.
-falsitatea si minciuna.
-ipocrizia.
-ingamfarea
-cliseele
-laudarosenia
-falsa modestie
-oamenii care ascund ceva
-cand sunt certata
-jignirile, indiferent din a cui cauza sunt provocate
-cand pun la cap lucruri din comportamentul altora si reiese ceva care ma raneste sufleteste
-cand nu pot spune ceea ce simt ptr ca as strica totul
-cand ma suna cineva de pe necunoscut
-indiferenta
-sa fiu contrazisa fara motiv
-manelele
-cand vorbesc muuuuult
-momentele de tensiune
-perioada aceea pana ele trec.
-cafeaua
-cuvintele foarte vulgare
-cand sunt tachinata peste masura
-ironia
-ca am fost atat de delasatoare
-cand nu pot dormi
-grijile
-versurile de prost-gust din piesele romanesti de azi
-cand mi-e teama de trecut
-cand ma dor ochii de oboseala
-parfumurile prea dulci
-cand ma cert cu ai mei
-cand sunt oprita sa fac ce simt
-cand uit de la mana pana la gura ceva
-cand dau senzatia ca sunt prostuta desi stiu ca nu-i asa, dar constientizez ce senzatie dau
-drumurile neasfaltate
-ca bunica mea e bolnavioara
-hainele shifonate
-cand se aduna mult la spalat
-cand aduc noroi de afara in casa
-ploile triste de toamna cu cer cenusiu
-cand ma consum pe nimicuri
-cand nu mi se da atentie cand spun ceva important
-cand unii spun ca au uitat, dar de fapt nu
-ca am pierdut cateva luni din viata
-cand mi se vbeste cu "mai"...
-ca sunt la 250 de km de parinti
-ca sunt atat de sensibila sufleteste
-cand nu mai stiu ce sa mai cred
-cand devin scenarista
-si alte 142783 de lucruri...
Nu sunt perfecta, dar nici nu vreau sa fiu...
Dimineata
Citeste prima litera a fiecarui vers de sus in jos...
Dormi cu mine in gand
Impresioneaza ma cu tine
Mustra-mi buzele adormite
Ispiteste-ma cu miere de albine
Naste cuvinte dintr-un cuvant
Enunta pareri de rau nerostite
Asteapta sa termin intai cearta cu mine
Topeste contradictia cu avant
Alinta-ma de dimineata cu degete fine…
Catalina Coroama - 2009
miercuri, 7 ianuarie 2009
Bunica
Poate nu intelegi titlul si te gandesti ca nici macar nu are rost sa citesti cele cateva randuri pe care intentionez sa le astern aici. Numai ca iti voi spune ceva: indiferent cine esti, ce fel de om esti, cati ani ai, cu siguranta ai doua perechi de bunici. Sau cel putin ai avut, pentru ca poate, nu mai sunt in viata. O sa vorbesc astazi despre...bunica. Acea fiinta calda care, invaluita intr-o aura speciala, un simbol al candorii, al bunatatii, al maternitatii...iti calauzeste primii pasi in viata...
Mie nu mi-a mai ramas decat o bunica. Am copilarit cu ea. S-au tesut atatea amintiri in jurul ei, incat cateva romane ar fi prea putin sa exprime fiecare intamplare. Bunica mea s-a nascut pe 20 februarie 1922. A prins razboaie, concentrari, deportari. A nascut 6 copii si i-a crescut pe toti asa cum a putut. Si-a carat nepotii in spate la propriu, si i-a crescut cu iubire pe toti. A trait sa -si ingroape sotul, nora, si cel mai mic copil. Nu i-a fost usor. S-a refugiat in munca, si a continuat lupta cu viata. A doborat orice obstacol din calea ei, folosindu-si abilitatea cea mai de pret: inteligenta. A facut dreptate asa cum a putut ea. Nu a reusit de fiecare data. Dar a incercat.
O bunica lucida, care a reusit ...aproape...sa atinga varsta de 87 de ani. Sper sa se intample asta. Am laudat-o mereu ca este cea mai sanatoasa si lucida persoana pe care am cunoscut-o. Dar lucrurile se mai schimba. Acum, cand sunt pe cale sa o pierd, imi aduc aminte cu nostalgie de clipele petrecute langa ea, de cuvintele ei pline de invatatura, de zambetul ei gingas. Si-mi pare rau ca am vizitat-o atat de rar in ultima vreme. Nu mai pot da timpul inapoi, e adevarat. Dar as da orice sa mai prind momente alaturi de bunica mea, cu care imi asociez toata copilaria. As vrea sa mai traiasca pe putin 50 de ani. As vrea sa fie vesnica....
Daca nu ai bunica, ar fi bine sa-ti cumperi una....
luni, 5 ianuarie 2009
Life beggins with love...
E 5 ianuarie. 2009. Calendare inlocuite, garderobe schimbata (sau nu), burti pline... Cantarul readus in folosinta, si....prima zi de munca. De fiecare revelion, imi pun aceeasi dorinta: sa pot fi suficient de sanatoasa, trupeste si mental, ca sa ii pot face si pe cei din jurul meu fericiti, si daca se poate, sa fiu iubita pentru ceea ce sunt eu, asa cum sunt eu, cu tot cu piticii mei cei de toate zilele, ca, vorba aceea, "fiecare cu piticu' lui!" Nu gresesc cand spun ca, acum, facand o retrospectiva a ceea ce a fost 2008 in viata mea, realizez ca a fost anul cu cele mai multe schimbari in ceea ce ma priveste, atat pe plan profesional cat si personal. Daca anul trecut pe vremea asta, aveam cu totul alte ganduri pentru viitorul meu, cu totul alte persoane care ma inconjurau si respectiv, interesau, cu totul alt anturaj, alte vise si sperante, 5 ianuarie 2009 ma gaseste intr-o cu totul alta lumina. Asta dupa infinite momente de intuneric amestecat cu lumina, caderi si ridicari, calm si neliniste, fericire si nesiguranta. 2008 m-a marcat cu siguranta si va ramane, fie ca vreau eu sau nu, un punct de reper in viata mea. 2008 a pus punct. 2008 a redescoperit.
N-ai simitit niciodata ca totul va ramane la fel? Ca esti destinat unei vieti care sa se desfasoare intr-un fel, dar cu siguranta nu in felul acela in care ai fi dorit tu sa se desfasoare? Si apoi, peste noapte, totul ia o alta turnura? Ca si cum, aripa unui inger ti-ar fi atins crestetul intr-o noapte, in timp ce creatura cereasca isi croia drum catre altcineva... Poate ca, in graba sa, un inger m-a atins.
Poate ca trebuia sa tot invat lucruri, pana sa reusesc sa inteleg provocarea minunata numita VIATA. Poate ca filosofez prea mult pe marginea unui subiect dezbatut de sute si sute de ani, in conditiile in care IUBIREA nu prea pare sa mai prezinte importanta in aceasta societate care efectiv FUGE incontinuu. Spre ...? As vrea sa pot raspunde, dar nu pot. As vrea sa ma opresc fie si pentru o secunda, sa tin timpul in loc, dar nu observ altceva decat un glob in care toata lumea fuge, astfel incat sunt prinsa in goana asta nebuna care nu va duce nicaieri, asta e clar, indiferent de intentiile noastre. Din pacate, eu sunt una, ei 2 miliarde jumate, si cine sunt eu sa ma opun tuturor???
Vorbeam de 2008. Ah, poate daca m-as intoarce as sti cum sa-l retraiesc. Cum sa ma port, cum sa ma bucur de moment, cum sa nu-mi pese de trecut, dar insusi faptul ca vorbesc de 2008, arata ca inca mai exista in mine o umbra de tristete, o reminiscenta a constientizarii neputintei ...de fapt, nevointei [daca se poate spune asa], de a schimba totul in bine. Stii..ne plangem majoritatea ca: nu avem destui bani, ca partenerul/a nu ne mai arata atat de multa afectiune ca nu stiu cand, sau ca e mereu nervos/oasa si vorbeste urat, ca suntem din ce in ce mai obositi si dam vina pe oricine dar nu Doamne fereste si pe noi. Realizez insa, ca tot ce s-a intamplat rau sau bine in viata mea e...din cauza mea! Eu sunt cea care face diferenta...puterea sta in mine! Intelegi?
Am trecut prin suficiente experiente cat sa imi dau seama ca nu prea pot avea incredere in nimeni, ceea ce, evident, m-a speriat enorm si m-a marcat asa cum nu credeam. Inca mai am momente de neincredere. La care vreau sa renunt. E adevarat, ofer si simt nevoia de IUBIRE, dar ma simt iubita, si tocmai asta aduce 2009..fericirea de a te bucura de prezent, de a nu mai cauta surse de "inspiratie" [sinonim in acest caz cu "neplacere"] din trecut, alaturi de cel drag. Colegul meu de servici pomeneste in fiecare dimineata doua cuvinte magice: atitudine pozitiva. La inceput noi ceilalti ne distram...ajunsese un fel de cliseu... dar redus la efectiv semnificatia celor doua cuvinte, iti poti da seama usor ca e tot ce trebuie pentru a avea o viata mai frumoasa. Pare greu, dar cu exercitiu, vei reusi. Asa cum exersez si eu acum, pana voi invata si va veni de la sine sa fiu fericita..pana voi reusi din nou sa vad in fiecare chestie marunta un motiv urias de bucurie. Pana voi reusi sa redevin Catalina, ca sa ma recunosc, si sa ma cunoasca in sfarsit si cine trebuie :)
Pana la urma...e 5 ianuarie. Un nou an. O noua zi. Un inceput, daca stii sa-l vezi ca atare, sa-l fructifici, sa te bucuri de el. 5 zile ma despart de un anume eveniment, si alte 7 luni de altul. Le astept firesc, cu bucuria unui copil, doar sunt unul si voi ramane unul mereu. Viata pe Pamant curge in continuare si asta nu am hotarat-o eu. Diferenta e ca si eu fac parte din ea si am si eu un rol in hotararea asta...
Intr-un an care s-a incheiat si unul care a inceput cu stiri despre criza financiara mondiala, intr-un an in care se vorbeste cu spaima si suparare despre cum " va trebui sa strangem cureaua", totul pare pentru majoritatea trist, sumbru... Propun sa luam "strangerea" curelei asteia ca pe un lucru pozitiv. Poate asa ne vom indrepta atentia spre adevaratele valori ale vietii. Poate vilele, hainele de lux si masinile scumpe vor trece, macar si pentru cateva luni, pe locul 2. Poate iubirea va fi prima in top. Sau macar poate ne vom concentra putin mai mult pe sentimente si vom vrea sa intelegem ca, oricat de multi bani am avea, nu sunt banii cei care intretin mersul acestei planete, respectiv si viata mea si a ta, ci...sentimentele. Sentimentele bune, ar fi de preferat.
Vrem sau nu sa recunoastem, totul se invarte in jurul iubirii. De aceea iti propun sa asculti piesa care -mi aducea lacrimi in ochi..de fericire sau de nostalgie..nu mai stiu, in clasa a 8-a, cand am cumparat primul meu album Celine Dion, si priveam muntii Dornei de pe geam, cu piesa pe fundal. Where is the love...right here!If ever the river could
Whisper your name,
Would the choices you made still... be the same?
Like a flower that dies from angry rain
... Why do we hurt
Ourselves?
Where is the love
That lets the sunlight in to start again?
The love... that sees no colour lines
Life beggins with love,
So spread your wings and fly,
Guide your spirit safe and sheltered,
A thousand dreams that we can still believe...
N-ai simitit niciodata ca totul va ramane la fel? Ca esti destinat unei vieti care sa se desfasoare intr-un fel, dar cu siguranta nu in felul acela in care ai fi dorit tu sa se desfasoare? Si apoi, peste noapte, totul ia o alta turnura? Ca si cum, aripa unui inger ti-ar fi atins crestetul intr-o noapte, in timp ce creatura cereasca isi croia drum catre altcineva... Poate ca, in graba sa, un inger m-a atins.
Poate ca trebuia sa tot invat lucruri, pana sa reusesc sa inteleg provocarea minunata numita VIATA. Poate ca filosofez prea mult pe marginea unui subiect dezbatut de sute si sute de ani, in conditiile in care IUBIREA nu prea pare sa mai prezinte importanta in aceasta societate care efectiv FUGE incontinuu. Spre ...? As vrea sa pot raspunde, dar nu pot. As vrea sa ma opresc fie si pentru o secunda, sa tin timpul in loc, dar nu observ altceva decat un glob in care toata lumea fuge, astfel incat sunt prinsa in goana asta nebuna care nu va duce nicaieri, asta e clar, indiferent de intentiile noastre. Din pacate, eu sunt una, ei 2 miliarde jumate, si cine sunt eu sa ma opun tuturor???
Vorbeam de 2008. Ah, poate daca m-as intoarce as sti cum sa-l retraiesc. Cum sa ma port, cum sa ma bucur de moment, cum sa nu-mi pese de trecut, dar insusi faptul ca vorbesc de 2008, arata ca inca mai exista in mine o umbra de tristete, o reminiscenta a constientizarii neputintei ...de fapt, nevointei [daca se poate spune asa], de a schimba totul in bine. Stii..ne plangem majoritatea ca: nu avem destui bani, ca partenerul/a nu ne mai arata atat de multa afectiune ca nu stiu cand, sau ca e mereu nervos/oasa si vorbeste urat, ca suntem din ce in ce mai obositi si dam vina pe oricine dar nu Doamne fereste si pe noi. Realizez insa, ca tot ce s-a intamplat rau sau bine in viata mea e...din cauza mea! Eu sunt cea care face diferenta...puterea sta in mine! Intelegi?
Am trecut prin suficiente experiente cat sa imi dau seama ca nu prea pot avea incredere in nimeni, ceea ce, evident, m-a speriat enorm si m-a marcat asa cum nu credeam. Inca mai am momente de neincredere. La care vreau sa renunt. E adevarat, ofer si simt nevoia de IUBIRE, dar ma simt iubita, si tocmai asta aduce 2009..fericirea de a te bucura de prezent, de a nu mai cauta surse de "inspiratie" [sinonim in acest caz cu "neplacere"] din trecut, alaturi de cel drag. Colegul meu de servici pomeneste in fiecare dimineata doua cuvinte magice: atitudine pozitiva. La inceput noi ceilalti ne distram...ajunsese un fel de cliseu... dar redus la efectiv semnificatia celor doua cuvinte, iti poti da seama usor ca e tot ce trebuie pentru a avea o viata mai frumoasa. Pare greu, dar cu exercitiu, vei reusi. Asa cum exersez si eu acum, pana voi invata si va veni de la sine sa fiu fericita..pana voi reusi din nou sa vad in fiecare chestie marunta un motiv urias de bucurie. Pana voi reusi sa redevin Catalina, ca sa ma recunosc, si sa ma cunoasca in sfarsit si cine trebuie :)
Pana la urma...e 5 ianuarie. Un nou an. O noua zi. Un inceput, daca stii sa-l vezi ca atare, sa-l fructifici, sa te bucuri de el. 5 zile ma despart de un anume eveniment, si alte 7 luni de altul. Le astept firesc, cu bucuria unui copil, doar sunt unul si voi ramane unul mereu. Viata pe Pamant curge in continuare si asta nu am hotarat-o eu. Diferenta e ca si eu fac parte din ea si am si eu un rol in hotararea asta...
Intr-un an care s-a incheiat si unul care a inceput cu stiri despre criza financiara mondiala, intr-un an in care se vorbeste cu spaima si suparare despre cum " va trebui sa strangem cureaua", totul pare pentru majoritatea trist, sumbru... Propun sa luam "strangerea" curelei asteia ca pe un lucru pozitiv. Poate asa ne vom indrepta atentia spre adevaratele valori ale vietii. Poate vilele, hainele de lux si masinile scumpe vor trece, macar si pentru cateva luni, pe locul 2. Poate iubirea va fi prima in top. Sau macar poate ne vom concentra putin mai mult pe sentimente si vom vrea sa intelegem ca, oricat de multi bani am avea, nu sunt banii cei care intretin mersul acestei planete, respectiv si viata mea si a ta, ci...sentimentele. Sentimentele bune, ar fi de preferat.
Vrem sau nu sa recunoastem, totul se invarte in jurul iubirii. De aceea iti propun sa asculti piesa care -mi aducea lacrimi in ochi..de fericire sau de nostalgie..nu mai stiu, in clasa a 8-a, cand am cumparat primul meu album Celine Dion, si priveam muntii Dornei de pe geam, cu piesa pe fundal. Where is the love...right here!If ever the river could
Whisper your name,
Would the choices you made still... be the same?
Like a flower that dies from angry rain
... Why do we hurt
Ourselves?
Where is the love
That lets the sunlight in to start again?
The love... that sees no colour lines
Life beggins with love,
So spread your wings and fly,
Guide your spirit safe and sheltered,
A thousand dreams that we can still believe...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)