joi, 19 martie 2009

Mediteaza cu mine....

Fotografia pe care o vedeti nu reprezinta altceva decat cuvintele lui Lao Tzu. "Ai incredere in tine. Stii mai multe decat poti crede ca stii. In miezul fiintei tale, gasesti raspunsul...tu stii cine esti si stii ce vrei"...

Cand eram mica, noaptea cand adormeam, primele ganduri in minte erau cele in care ma vedeam pe mine insami deasupra terrei. O vizualizam, si ma plimbam in jurul ei… vedeam mari, continente, oceane, tari… nori… apoi imi plimbam ochii deasupra stelelor..vedeam universul, ma plimbam prin galaxii…si jur ca adormeam atat de fericita… nu pot, nu incerc macar, sa imi explic de ce, la o varsta asa de frageda vedeam ce vedeam, si ma gandeam la univers….

Asta era micul meu secret, si de abia asteptam sa vina noaptea… pe de alta parte insa, ma speria maretia universului, si uneori gandurile astea se transformau in vis, intrau in vis, adica visam pana dimineata micile mele mari expeditii in univers… intotdeauna m-a interesat sa…ma caut…sa ma cunosc mai bine..sa meditez la…mine. Nu din narcisism, ci din dorinta de a descoperi cine sunt,de unde vin, ce caut, ce urmeaza dup ace mor aici… atat de mult mi-am dorit sa aflu, incat mi s-au aratat multe cai de toate felurile, pana am vazut-o pe cea mai buna… intotdeauna am simtit ca nu e prima mea viata… stiu ca suna ciudat, dar asa am simtit de mica, dar tot ceea ce simteam venea in contradictie cu religia de care apartin, astfel ca sufletul meu se afla intr-o scindare continua. Vreau sa cred, si eu cred ca mi-am gasit sufletul pereche in aceasta viata. Nu vreau sa cred ca e doar o etapa in care el a venit sa ma invete ceva sau eu pe el ceva dupa care el pleaca. Vreau macar viata asta sa stea …sa invat o viata intreaga cu el… sa ajung la fericirea deplina! Tot eu sunt exemplul bun de cum tot ce gandesti negativ ti se intampla si atragi spre tine. De aceea schimb exemplul. Pur si simplu. E de ajuns sa caut in adancul sufletului, ca sa stiu cine sunt cu adevarat. Te-ai simtit vreodata fericit ca esti in preajma cuiva…si atat? Ca il vezi sanatos, intreg, ca e langa tine…. Fara sa astepti nimic altceva, ci doar sa te bucuri de momentul asta…? Incep sa vad ca prezentul e atat de interesant…e atat de minunat, e atat de imprevizibil, dar asta il face atat de frumos!!!

Maretia ta ca om sta in prezentul tau, in sensibilitatea ta, in autenticitatea ta. Plangi daca vrei sa plangi, si bucura-te daca asta simti. Chiar daca in secunda asta plangi in hohote, si in secunda urmatoare abunzi de fericire. Nu conteaza ca lumea spune ca esti nebun. Esti doar autentic. Esti tu in tot ceea ce faci. Esti sincer. Esti adevarat. Oricum, in adancul adancurilor sufletului tau, esti doar tu cu tine. Numai tu poti stii cine esti tu cu adevarat. Acolo iti dai tu intalnire cu tine. As vrea sa fiu pe un camp cu flori acum. Sau sa traiesc la tara dar la munte, si mai izolat….ca sa ma inalt un pic spiritual, pentru ca am uitat cum se face. As aprecia mai mult viata si prezentul apoi. Acum scriu la un calculator, tu citesti, iar iubitul meu mananca ananas si se uita la televizor. Si face oamenii din jurul lui fericiti. Toti 3 avem in comun ceva. Prezentul pe care alegem in fiecare secunda cum sa-l traim.

Un comentariu:

Unknown spunea...

mai sa fie .... imi place cum gandesti