Fiecare cu Aura lui....

Cred ca este pentru prima data cand stau sa ma gandesc la ce sa scriu. Niciodata nu am facut asta. Daca scriu, si cand scriu, scriu ce simt in momentul respectiv. Si nu credeam ca va veni acel moment in care stau sa imi fac ordine in minte, sa imi aleg cuvintele in asa fel incat sa se inteleaga cat mai bine ce vreau sa spun.

Azi am reintalnit-o pe Aura. Fosta [deja] studenta a Facultatii de Litere, specializarea Germana-Engleza, cu un an mai mica decat mine. Nici nu mai stiu cum am facut cunostinta. Aaaa, cred ca la un inceput de an universitar, mai exact in anul II, cand stand la coada pe holurile mici si urate, pe atunci, ale Facultatii de Litere, ca sa imi aflu orarul, zaresc o fata cam de aceeasi inaltime cu mine, frumoasa foc, cu un podoaba capilara de invidiat si cu un accent sudic foarte placut urechilor, nicidecum suparator. Ea era, si este, Aura... o fata cu care m-am imprietenit inca din clipa in care am ajutat-o sa descifreze orarul hieroglific de pe tabelul acela de pe perete. Am ramas prietene, desi timpul nu ne-a permis sa ne intalnim...

Iata ca ne revedem astazi in fata usii Primariei Iasi. Ea ca reprezentanta de seama a unei firme de constructii, eu - prezentator de stiri. Ea -participa la o licitatie, eu- cautam informatii din Primarie pentru radio. Deh, munca de reporter... Adevarul este ca nu am apucat sa stam de vorba niciodata foarte mult, insa de fiecare data cand ne-am vazut ne povesteam una alteia ce a mai facut fiecare si cum ii mai merge.
Astazi, la Palatul Roznovanu, pe hol, pe scaunele de asteptare [ unde stau oamenii cand asteapta sa intre in audienta la vice], am stat si noi si ne-am povestit una alteia viata noastra de ultima data cand ne-am vazut. Am fost surprinsa sa aud ca Aura e casatorita, ca pleaca la Bucuresti, ca maine isi da licenta. De fapt, am fost surprinsa sa revad o fiinta mult mai matura decat imi puteam imagina pentru un om de 23 de ani. O fata mai mult decat deosebita, de un curaj incredibil, o persoana cu idei si initiative demne de laudat. O persoana darza, hotarata, capabila sa mute muntii din loc, pe dinafara, dar o sensibila si o sufletista pe dinauntru. O fata, repet, mult prea matura pentru varsta ei...

N-are rost si nici nu as putea sa va redau tot ce am vorbit, cert e insa ca astazi, Aura a scos, fara sa vrea, aura aceea a mea care statea ascunsa de atata vreme. Simt ca ma aseman ei in multe privinte, diferenta o reprezinta insa faptul ca mie mi-a lipsit initiativa in ultima perioada. "Nu-i nimic", imi spune Aura. "Si eu am avut momente...dar mereu am stiut cine sunt si ce vreau de la viata!"... Ce exemplu demn de luat in seama.

Poti spune despre Aura ca duce o viata dubla. Un Second Life. Cand iti vorbeste despre anumite persoane, ochii i se inveselesc instantaneu, colturile gurii i se ridica, mainile incep sa ii tremure. Pe moment o acuzi, dar la o reanalizare a situatiei date, realizezi ca si-a gasit in sfarsit o modalitate de a fi fericita, si nu o refuza. De ce ar face-o, la o adica? Nu spune NU fericirii actuale, din moment ce vrea sa o pastreze, risca pana la ultima picatura totul, pentru a face totul sa mearga bine. Pentru ca iubeste. Dar undeva, in inima ei, traieste o alta viata, unde nu stie decat sa zambeasca, sa iubeasca, si sa fie iubita exact asa cum este ea. Unde nu trebuie sa se simta rau pentru ce a realizat pana acum.

Intalnirea cu Aura a marcat o parte buna din inima mea. Era ca si cum vazusem un al doilea EU, dar un EU care nu a stat pe loc, a facut ceva, desi ea, Aura a avut partea de greutati, pe cand eu nu am stiut sa apreciez cat de usor imi era sa realizez anumite lucruri...care nu stiu daca or sa se mai intoarca vreodata. Cert e ca Aura beneficiaza de o aura foarte puternica. Si daca e adevarat ca exista reincarnare, atunci, de abia astept sa o re-intalnesc pe Aura intr-o viata viitoare, caci cu siguranta fata asta are o karma buna.

...Cat despre propria-mi Karma, nu stiu... Realizez acum ca trebuie sa fiu ca personajul acela care renaste din propria cenusa... Simt nevoia sa am aceiasi oameni dragi langa mine, dar totusi, sa ma reinventez, sau poate doar sa redevin ceea ce eram odata... Si ca sa nu ma acuze lumea ca nu mai postez pe blog melodii noi si nemaiauzite, ma tin de cuvant si va ofer cea mai frumoasa piesa a frumoasei Britney Spears de pe cel mai nou album, "Circus", intitulata "Out from under"... Si nu e oricum, ci cu legatura directa la subiectul de azi. O dedic cu mult drag, Aurei, cu speranta ca ne vom revedea cat de curand, si ii urez muuult succes la Bucuresti!I dont wanna dream about
All the things that never were
Maybe I can live without
When Im out from under
I dont wanna feel the pain
What good would it do me now
Ill get it all figured out
When Im out from under