Pe tine ce te face fericit?

Draga Andreea, nu m-am putut abtine:p

Tu chiar nu vezi ca fiecare zi incepe si se termina la fel pentru tine? Ca esti prins in cleiul acesta ucigas? Poate ti-e mai comod asa, in banalitate si rutina..sau poate tu astepti o zi anume cand totul se va schimba..poate iti proiectezi fericirea in ziua in care te vei angaja la firma mult visata..sau in ziua in care iti vei intalni "jumatatea"..ziua in care te vei casatori,si va aparea primul copil,apoi al doilea..Daca observi tu bine,fata de momentul in care te afli acum,acest viitor fericit e plin de responsabilitati..Atunci va trebui sa fii omul serios,punctual,rational, etc etc..Atunci vei depinde de un ceas, de un sef, de familie...

Acum nu depinzi de nimic..Nimeni nu intreaba de ce nu esti la 10 seara acasa, nimeni nu te tine 8 ore legat intr-un birou, si nu iti pui ceasul sa sune la 5 dimineata..Nu ai de platit facturi, de facut calcule, de reparat teava din baie sau de cumparat iaurt..Poate ca acum le face altul in locul tau,si tie practic nu iti revin prea multe griji..Ai de mers la scoala,dar si acolo stii sa te fofilezi si te duci doar daca nu ploua, nu ninge, si nu e cursul de la 8..ai de invatat in sesiune, dar si atunci te fofilezi..faci o ultima fortare pe ultima suta de metri si stii ca o sa iasa bine..  Ai de cheltuit rational banii pe care ti-i trimite mama,d ar stii ca daca se vor evapora prea repede,mama e acolo, gata sa te ajute..Bani care, de altfel, hai sa fim cinstiti, in mare parte, tot pe micile tale mofturi se duc,ca deh ,asta e..berea si clubul de final de saptamana sunt sfinte..la fel si pachetul zilnic de tigari, la fel si hainele de Kenvelo...Ce responsabilitati mai ai tu? A..poate ai un partener si poate,cam odata la 2-3 zile faci efortul de a-l scoate la o plimbare sau orice alta forma de socializare..sau efortul de a-l suna in fiecare zi pentru a mai face schimb de banalitati si amabilitati..Plus mesajele cu "pui, ma gandesc ma tine..te pup dulce, bla-bla"..

Cam asta ai tu de facut..sa te strecori printr-o facultate, sa supravietuiesti pe banii parintilor si sa intretii relatii sociale cat mai pline de "miez"...in fond, sa te distrezi pe cinste, ca, ce pana mea, odata are omul 20 de ani...
Deci..de ce ti-e atat de greu? de ce astepti momentul X si ziua Y pentru a fi fericit? De ce ti-e lene? De ce ti-a pierit cheful si interesul? De ce tu faci exact ce fac si eu si toti facem acelasi lucru? De ce daca e unul cu mai mult curaj, care se plimba prin ger la 2 noaptea de placere, si se rade in cap sau isi face parul roz sau se urca in primul tren si pleca unde vede cu ochii ..de ce il privim ca pe un ciudat? De ce eu ca femeie,la 20 si de ani, nu mai pot purta rucsacel cu iepuras pentru ca vai, e atat de ciudat si de copilaresc si de iesit in afara normelor morale a maselor mediocre? De ce daca as spune intr-o zi ca ies sa ma plimb pe o ploaie torentiala, mi-ai zice "esti nebuna, n-ai ce face"..de ce daca va zic ca vreau inca sa mai citesc Basme Nemuritoare veti avea un zambet in coltul gurii? De ce daca vreau sa plec maine dimineata sa vad marea si apoi sa vin inapoi cu primul tren, imi veti zice ca e o pierdere de timp si de bani si ca sunt nebuna? De ce daca m-as rade maine in cap sau m-as tunde periuta ma veti considera ciudata?

Dar nu despre asta era vorba..era vorba despre fericirea pe care nu suntem suficient de pregatiti sa ne-o asumam..doar ne-o imaginam, presupunem ca este undeva si ca ne asteapta pana o vom gasi intr-o zi..nu ne bucuram de lucrurile marunte, si tot ce e frumos in viata noastra, e luat de bun si de normal..azi,de exemplu am fost fericita cand am vazut pe net poze si filmulete cu niste catei tare draguti,pomeranieni..acum cateva zile,am fost tare fericita cand am vazutla un tiganas primii ghiocei de anul asta..am mai fost fericita cand am vazut la Albina un catelus de plus tare simpatic..dar tot nu cred ca e suficient..as vrea sa fiu fericita maine dimineata ca ma trezesc si ca toti cei dragi mie imi sunt alaturi, ca suntem vii si sanatosi cu totii, ca avem unde sta si ce manca..sa fiu fericita cand vad ceva dragut, cand aud o melodie care imi place, cand ma intalnesc cu o persoana draga....

Cum ar fi ca avem sufletul batatorit, si trebuie doar sa dam la o parte crusta aceea pentru a fi fericiti...Sa iesim din limitele lui 'e normal", "e bine", "asa se face"..Sa putem sa ne urmam orice instinct (atata vreme cat nu facem nimanui rau), orice pornire de a iesi din tipare..sa infruntam teama de a gresi, de a parea ciudati,de a fi altfel..
Sa facem ceea ce ne face cu adevarat fericiti...caci petru asta nu aavem nevoie, de multe ori nici de bani sau lucruri marete...

Pe tine ce te face fericit?
Ce te-ar face fericit dar ti-e teama sa incerci?
Ce te-ar face fericit dar ti-e teama sa incerci "de gura lumii"?
Ce ai fi putut incerca si iti pare rau ca n-ai facut?


In ciuda faptului ca e textul e scris la persoana I singular si la peroana a II-a, "Eul" de mai sus nu o reflecta in totalitate pe Catalina,desi in mare masura sunt gandurile ei, iar prin "Tu" nu ma refer la tine cel care intamplator sau nu imi citesti aberatiile..Ma refer la un oarecare "tu", o persoana reprezentativa speciei si generatiei din care facem parte..Orice asemanare cu tine ca persoana poate fi o coincidenta sau poate fi dovada faptului ca te-am incadrat bine intr-o categorie sociala..